Muntele de fiecare data te rasplateste, trebuie doar sa fi pregatit. Nu cred ca am urcat vreodata pe munte fara o poveste, povestea este o certitudine. De data asta parca a asteptat sa ne incalzim, ne-a lasat asa vreo ora jumate, am pozat in stanga-dreapta, putin ,,frustrat'' (,,nu imi placea nimic'', zada era prea galbena, stiam ca o sa am probleme in photoshop cu galbenul asta :) ), si apoi a inceput spctacolul, ceata cata am vrut si unde am vrut pana s-a tras cortina, tot din ceata bineinteles, dar starea de bine si multumire a durat si in urmatoarea zi cand natura ne-a rasplatit cu nori din plin, soare era doar cand mancam, probabil fetele noastre satule smulgeau cate o raza de soare :), asa se intampla, nu intodeauna este vorba despre fotografie.
